Participarea persoanelor cu dizabilitati la viata politica

Creşterea calităţii vieţii persoanelor cu disabilităţi, a autonomiei, securităţii şi demnităţii acestora nu poate fi realizată fără participarea acestora la viaţa politică şi publică. În acest scop, ne-am propus în această cercetare să identificăm factorii restrictivi care împiedică persoanele cu disabilităţi să participe activ la viaţa politică şi publică, alături de factorii permisivi care le încurajează să fie active la alegeri.

Eşantionul cercetării îl constituie 1104 persoane cu disabilităţi din 83 de localităţi (18 localităţi urbane şi 65 localităţi rurale) din 26 unităţi teritorial-administrative ale Republicii Moldova. Eşantionul de cercetare este non-probabilist şi datele cercetării nu sunt reprezentative la nivel naţional, însă relevă problemele şi dificultăţile cu care se confruntă persoanele cu disabilităţi în participarea la viaţa politică şi publică din localităţile cercetate. 

Datele colectate în teren relevă că 79,9% din persoanele cu disabilităţi au participat la alegerile locale din 14 iunie 2015. Gradul de participare la alegeri al persoanelor cu disabilităţi depinde de gradul de autonomie al acestora, vârstă, precum şi prezenţa copiilor. Persoanele cu disabilităţi cu vârsta de peste 35 de ani se implică mai activ în viaţa politică şi publică. Or, la alegerile locale din 2015 cel mai înalt nivel de participare s-a constatat la persoanele cu disabilităţi în vârstă de 46-55 ani (86,2%), iar cel mai jos la cele cu vârsta de 18-25 de ani (70,6%). Fiecare a patra persoană cu grad de autonomie scăzut şi fiecare a treia persoană cu grad foarte scăzut de autonomie nu a participat la alegerile locale din 14 iunie 2015. Prezenţa copiilor este un alt factor care influenţează participarea la alegeri a persoanelor cu disabilităţi. Neparticiparea la alegerile locale 2015 a fost de aproximativ de 2 ori mai mare printre persoanele cu disabilităţi fără copii.

 Factorii care determină persoanele cu disabilităţi să participe la alegerile sunt  convingerea  că este necesar să voteze (63,0%), obligaţiunea de a vota (47,0%), dorinţa ca un anumit partid sau candidat să câştige (24,8%), etc.  Gradul de participare al persoanelor cu peste 65 de ani şi cele cu un grad foarte scăzut de autonomie este influenţat de: (i) posibilitatea de a vota acasă datorită urnei mobile, (ii) amplasarea secţiei de votare, (iii) organizarea transportului pentru persoanele care au nevoie pentru ca acestea să participe la vot.  15,0% dintre persoanele cu disabilităţi care au participat la vot şi-au exercitat acest drept la domiciliu. Au votat la domiciliu, preponderent, persoanele cu disabilităţi cu nivel scăzut (fiecare a 3-a persoană) şi foarte scăzut de autonomie (aproape fiecare a 2-a persoană), de asemenea persoanele cu vârsta de peste 65 de ani (fiecare a 3-a persoană).

Persoanele cu disabilităţi se informează despre candidaţii electorali, partide în familie (59,3%), mai rar de la vecini sau prieteni (24,9%), alte rude (19,5%), reprezentanţi ai diferitor partide politice (16,8%), reprezentanţi ai autorităţilor publice locale (6,1%). Doar 34,3% dintre persoanele cu disabilităţi au participat la întruniri, discuţii, dezbateri în campania pentru alegerile locale din 2015. Gradul de participare la aceste întruniri a persoanelor cu disabilităţi cu nivel scăzut şi foarte scăzut de autonomie a fost redus.

În acelaşi timp, 16,8% dintre persoanele cu disabilităţi  care au participat la alegeri au semnalat situaţii când cineva a încercat să le influenţeze cum să voteze/au fost impuşi cum să voteze. Au încercat să influenţeze persoanele cu disabilităţi cum să voteze  agitatorii electorali (în peste 1/3 din cazuri), candidaţii electorali (1/4 din cazuri), părinţii (1/5 din cazuri), mai rar – vecinii, prietenii, soţul/soţia, copiii, alte rude. Agitatorii electorali au încercat să-şi impună părerea asupra fiecărei a doua persoană cu grad foarte scăzut de autonomie şi fiecare a treia cu grad scăzut sau mediu de autonomie. Părinţii au încercat să influențeze cum să voteze persoanele cu disabilităţi cu vârsta de 18-25 de ani.

Persoanele cu disabilităţi se confruntă cu multiple provocări în procesul de participare la alegeri. Primele provocări sunt cele ce ţin de deplasarea la secţia de votare. 49,2% dintre participanţii la cercetare au menţionat că se confruntă cu dificultăţi în deplasarea la secţia de votare pentru aşi exercita dreptul la vot, traseul de la domiciliu la secţia de votare fiind parţial accesibil sau totalmente inaccesibil. A doua etapă a provocărilor ţine nemijlocit de inaccesibilitatea secţiei de votare: prezenţa treptelor la intrarea în edificiu (45,5%), lipsa rampei de acces (29,1%), lipsa indicatoarelor în culori contrastante (21,3%), iluminarea insuficientă în cabina de vot (14,8%), iluminarea insuficientă în interiorul secţiei de votare (14,4%), lipsa în rândul comisiei de votare a persoanelor de suport pentru alegătorii cu disabilităţi (12,6%), lipsa mijloacelor de suport (10,0%), prezenţa treptelor în interiorul secţiei de votare (9,7%), lipsa mesei pentru votarea persoanelor cu disabilităţi (8,2%), uşile înguste (7,2%) etc.

În anul 2015 au fost realizate mai multe acţiuni pentru a îmbunătăţi participarea persoanelor cu disabilităţi la alegeri. Participanţii la cercetare au apreciat următoarele lucruri în modul de organizare a alegerilor locale din 2015: (i) membrii secţiilor de votare au fost instruiţi şi amabili cu persoanele cu disabilităţi, (ii) a fost o atmosferă plăcută şi o posibilitate suplimentară de socializare, (iii) faptul că au drepturi egale ca şi ceilalţi cetăţeni ai Republicii Moldova şi că votul lor contează, (iv) organizarea bună şi lipsa rândurilor pentru ca să-şi poată exercita dreptul la vot; (v) posibilitatea de a vota la domiciliu; (vi) adaptările care s-au făcut pentru ca persoanele cu disabilităţi să-şi poată exercita dreptul la vot (cabinele de vot, plicul-trafaret) etc.

Persoanele cu disabilităţi care nu participă la viaţa politică şi publică au menţionat următoarele motive: nu doresc să voteze, nu sunt interesate să voteze, nu se pot deplasa la secţia de votare, nu le-a permis familia sau rudele să voteze, tipul de deficienţă nu i-a permis să voteze, nu a ştiut că persoanele cu disabilităţi pot vota. Totuşi, rata de participare la alegeri a persoanelor cu disabilităţi ar putea creşte dacă acestea ar observa în rezultatul alegerilor schimbări spre bine pentru populaţie în general şi persoanele cu disabilităţi, în special; ar fi mai informate despre candidaţii electorali; printre candidaţii electorali ar fi persoane cu disabilităţi, şi nu în ultimul rând dacă ar fi condiţii de deplasare spre secţia de votare.

Datele cercetării au permis şi înaintarea unor recomandări pentru autorităţile publice centrale şi locale, membri ai societăţii civile care să contribuie la îmbunătăţirea participării persoanelor cu disabilităţi la viaţa politică şi publică. Astfel sunt necesare acţiuni pentru: (i) creşterea accesibilităţii spre secţiile de votare, la intrarea în secţiile de votare şi în secţia de votare nemijlocit; (ii) creşterea gradului de informare, participare a persoanelor cu disabilităţi la întruniri în perioada preelectorală; (iii) creşterea gradului de incluziune a persoanelor cu disabilităţi în societate. 

For more information: http://www.slideshare.net/Koroli/participarea-persoanelor-cu-dizabi... (in Romanian)

Views: 123

Add a Comment

You need to be a member of Unite IT: The e-Inclusion Network in Europe to add comments!

Join Unite IT: The e-Inclusion Network in Europe

© 2020   Created by Unite-IT Manager.   Powered by

Badges  |  Report an Issue  |  Terms of Service